Вплив діяльності Євсевія та Георгія Мандичевських на становлення музичної освіти і культури Буковини

Размещено на http://www.allbest.ru/

Вплив діяльності Євсевія та Георгія Мандичевських на становлення музичної освіти і культури Буковини

Володимир Акатріні

Анотація

З-поміж когорти буковинських просвітників особлива роль належить представникам родини Мандичевських, що сприяли активізації культурно-освітнього руху Буковини, визначали аксіокультурні засади розвитку регіону у другій половині ХІХ- у першій половині ХХст. На основі архівних джерел, періодичних видань схарактеризовано основні вектори діяльності Євсевія та Георгія Мандичевських у контексті розвитку музичної культури й освіти Буковини. Акцентовано увагу на внескові Мандичевських у розвиток церковної музики та хорового мистецтва. Автором простудійовано значну джерельну базу, що засвідчило недостатність інформації про культурно-музичну діяльність представників відомої на Буковині та в Румунії родини. Водночас Мандичевських знають в Європі й шанують їхні здобутки, однак в Україні недостатньо звертають увагу на маловідомих членів родини Мандичевських, хоча їхній культурний внесок становить неоціненне надбання музичної культури й освіти.

За результатами опрацювання матеріалів періодики другої половини XIXст. було встановлено хронологічну послідовність творчого розвитку та популяризації музики родини Мандичевських. Варто відзначити, що Євсевій та Георгій щільно співпрацювали з румунськими культурними товариствами: Armonia - Гармонія, Academia Orodoxa - Православна академія та ін.

Серед досліджуваних матеріалів встановлено факти впливу творчості Георгія Мандичевського на розвиток музичної культури й освіти Буковини: він був знаним диригентом хору музичного культурного товариства Armonia - Гармонія. Поряд із румунськими та українськими товариствами на Буковині своєю активною діяльністю відрізнялися й вірменські, німецькі, єврейські культурні товариства. З ними Георгій Мандичевський також співпрацював. Спадок Георгія складає значна кількість талановитих музичних творів, незважаючи на те, що у віці 37 років митець пішов з життя. Доведено, що об 'єктивне висвітлення внеску сім 'ї Мандичевських у розвиток освіти, культурного та музичного життя буковинського краю сприятиме висвітленню конструктивних освітніх ідей її найвідоміших представників, а також досягнень музичної освіти краю.

Ключові слова: родина Мандичевських; Буковина; музична культура; музична освіта; церковна музика; хорове мистецтво.

INFLUENTA ACTIVITДTII LUI EUSEBIE SI GHEORGHE MANDICEVSCHI ASUPRA DEZVOLTДRII EDUCATIEI MUZICALE SI CULTURII IN BUCOVINA

Volodymyr Akatrini, Kyiv

Printre membrii grupului de lideri intelectuali din Bucovina un rol aparte il juca familia Mandicevschi, care a contribuit la intensificarea miscдrii culturale si educationalд a Bucovinei, determinдndprincipalele directii de dezvoltare regionalд in a doua jumдtate a sec. al XIX-lea - prima jumдtate a secolului al XX-lea. Pe baza surselor de arhivд, periodice etc., autorul a determinat principalii vectori de activitate ai lui Eusebiu si Gheorghe Mandicevschi in contextul culturii muzicale si a educatiei din Bucovina. Se pune accentul pe contributia fratilor Mandicevschi la dezvoltarea muzicii bisericesti si a artei corale. Sunt prezentate faptele despre viata creatoare a lui Eusebiu Mandicevschi la Viena (Austria). Analiza a permis reflectarea unor momente mai putin cunoscute despre operele muzicale ale lui Eusebiu: cдntece in mai multe limbi (ucraineanд, romдnд, germanд), melodii pentru bisericд, coruri de amatori din regiunea Bucovina. Faptele prieteniei apropiate a lui Eusebiu cu celebrul compozitor austriac Johannes Brahms sunt analizate. Este descrisд contributia familiei Mandicevschi la dezvoltarea vietii educationale, culturale si muzicale in Bucovina cu idei constructive, fiind subliniaeд cele mai renumite dintre ele in domeniul educatiei, dar si realizдrile in educatia muzicalд. музичний церковний мистецтво

Cuvinte-cheie: familia Mandicevschi; Bucovina; cultura muzicalд; educatie muzicalд; muzicд bisericeascд; arta coralд.

THE INFLUENCE OF THE BUSINESS OF EUSEBIUS AND GEORGI MANDICHEVSKY FOR THE DEVELOPMENT OF MUSIC EDUCATION AND CULTURE OF BUKOVYNA

Among the coward of the Bukovinian educators a special role belongs to the representatives of the Mandichevsky family, which contributed to the revitalization of the cultural and educational movement of Bukovina, determined the axiological and cultural principles of the region's development in the second half of the nineteenth century - in the first half of the twentieth century. Based on archival sources, periodicals, the main vectors of the work of Eusebius and Georgi Mandichevsky in the context of the development of musical culture and education of Bukovina are described. The focus is on Mandichevsky's contribution to the development of church music and choral art. The author produced a significant source base, which revealed a lack of information about the cultural and musical activities of representatives of the family known in Bukovina and in Romania. At the same time, Mandichevsky knows in Europe and honors their achievements, but Ukraine does not pay enough attention to the little-known members of the Mandechevsky family, although their cultural contribution is an invaluable gains of musical culture and education.

The facts about the stay and creative life of Eusebius Mandichevsky in Vienna (Austria) are presented. The analysis of little-known sources made it possible to find out that Eusebius's musical works were widely known in Bukovina: church, amateur choirs performed compositions by Eusebius Mandichevsky in different languages (Ukrainian, Romanian, German) exactly in the Bukovynian territory. The facts of the close friendship of Eusebius with the famous Austrian composer Johannes Brahms are noted, which deserves a separate aspect of research and presentation in scientific materials. It was discovered that Eusebius became the successor to the Johannes Brahms art treasure.

As a result of working out of materials of the periodicals of the second half of the XIX century. The chronological sequence of creative development and popularization of the music of the Mandechevsky family was established. It should be noted that Eusebius and George collaborated closely with Romanian cultural societies: Armonia - Harmony, Academia Orodoxa - Orthodox Academy and others.

Among the materials studied, the facts of the influence of Georgy Mandichevsky's creativity on the development of musical culture and education of Bukovina were established: he was a well-known conductor of the choir of the musical cultural association Armonia - Harmony. Along with Romanian and Ukrainian societies in Bukovina, Armenian, German, Jewish cultural societies also differed in their active activities. He also collaborated with them. Georges's legacy makes up a large number of talented musical compositions, despite the fact that at the age of 37, the artist died. It is proved that the objective coverage of the contribution of the Mandichevsky family to the development of education, cultural and musical life of the Bukovyna region will help to highlight the constructive ideas of its most famous representatives in the educational sphere, the achievements of the musical education of the region.

Keywords: Mandiychevsky family; Bukovina; musical culture; musical education; church music; choral art.

Dupa rapirea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, aici inca mul^i ani s-au pastrat traditiile si obiceiurile moldovenesti, in pofida incercarilor Vienei si ale Lvovului de a le sterge din memoria colectiva. in prima jumatate a secolului al XIX-lea a fost destul de puternica influenta polona in Bucovina, venita mai ales din Galitia. A urmat politica de germanizare dirijata de Viena. Nimeni nu poate sa spuna ca au fost timpuri usoare, nimeni, insa, nu va afirma vreodata ca romanii bucovineni in acesti 143 de ani de dominatie austriaca n-ar fi purtat un razboi intelectual neincetat, un razboi priceput si cateodata aducator de frumoasa izbanda in cadrul posibilitatilor delimitate de situatia politica a tinutului. Muzica a jucat un rol distinct in aceste framantari. Au trecut multe decenii dupa fatalul an 1775, pana ce Apusul a putut sa modifice viata muzicala din Bucovina. Aceasta influenta a continuat pana la prima jumatate a secolului al XX-lea, dar n-a schimbat prea mult: doina, bocetul, colinda sunt aceleasi sau aproape aceleasi precum in vremurile vechi. La fel si in orase, muzica traditionala moldoveneasca s-a dovedit a fi foarte rezistenta. Suceava a fost primul centru muzical al Bucovinei. De aici porneau lautari vestiti ca Mos NiculaiPicu (1789 - 1864) ori Grigore Vindereu (1830 - 1888), care ajutati de vreo 10 - 12 barbati, cutreierau toata Bucovina si zonele de frontiera ale Moldovei. Nuntile mari boieresti si preotesti fara de acesti lautari nu se petreceau1. Abia dupa 1840, de la Viena au venit profesori de muzica, adusi la Seminarul Teologic din Cernauti de episcopii ortodocsi pentru cantarea corala. Ei, fiind cu totul straini de muzica romaneasca si cea bisericeasca ortodoxa, n-au constituit un rol decisiv in formarea gustului muzical bucovinean (Tcaciu-Albu, 1933, p. 3.).

A trebuit sa se ridice pamanteni care sa impace aceste doua lumi. Cel dintai a fost Karol Mikuli (1820 - 1897), un armean bucovinean, descendent din armenii "orientali" (moldoveni), in buna parte romanizati (spre deosebire de armenii "catolici" (galitieni), majoritatea polonizati), care se ridicase la o inaltime respectabila in arta compozitiei muzicale. Mai tarziu personalitati precum preotul Isidor Vorobchievici, autorul primului manual ro manesc de armonie muzicala publicat la 1869, preotul Samuil Andrievici (ulterior mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici), autorul unui volum de muzica bisericeasca (Psaltichia bisericeasca, 1879), Alecu Petrino, Stefan Nosievici, Constantin Buchenthal, Adalbert Hrimaly s.a. s-au dedicat muzicii romanesti. Marea generatie romaneasca de la 1848, care publicase ziarul "Bucovina" (1848 - 1850) si editase "Foaia Sotietatii" (1865 - 1869), a trebuit sa inchine steagul in fata sortii nemiloase, harazita tuturor pamantenilor. Pe cei mai multi dintre ei ni i-a rapit deceniul 1870 - 1880. Astfel ne parasesc: Aron Pumnul in 1866, Alexandru Hurmazaki in 1871, Eudoxiu Hurmuzaki in 1874, Dimitrie Petrino in 1878 si Gheorghe Hurmuzaki in 1882. Totodata, in aceste vremuri de grele incercari si descurajare, intervine o arta care cu armele ei pasnice animeaza, incurajeaza si castiga noi victorii romanesti. Este vorba de cele mari trei talente, sau reprezentanti ai marii triade de muzicieni romani din Bucovina: Ciprian Porumbescu, nascut in 1854, Eusebie Mandicevschi, nascut in 1857, Tudor cav. de Flondor, nascut in 1862 si Gheorghe Mandicevschi, nascut in 1870 (Acatnni, 2018, p. 53.).

In acest articol este prezentat cadrul muzical-cultural si al lui Eusebie si Georghe Mandicevschi.

Eusebie Mandicevschi s-a nascut la 17 august 1857 in ora§ul Cernauti. El este cel mai reprezentativ membru al familiei

Mandicevschi, afirmandu-se ca o mare personalitate a muzicii romane§ti §i universale. Eusebie Mandicevschi §i-a desfa§urat activitatea muzicalд ca muzicolog, armonizator de cantece populдre §i a compus cantece religioase. Eusebie a fost cel mai mare fiu din familia peotului Vasile Mandicevschi (1824 - 1896) §i a fost numit in cinstea unchiului sдu pe linia mamei, Eusebie Popovici.

Eusebie Mandicevschi, copil fiind, a pдtruns in tainele armoniei muzicale, cu ajutorul bunului sдu pдrinte, dar si sub indrumarea unchiul sдu Eusebie Popovici.

Urmeazд studiile liceale la Cernдu^i intre anii 1867 - 1875. Pasiunea pentru muzicд i-a fost insuflatд de cдtre Isidor Vorobchevici (1836 - 1903) care, de fapt, a dezvoltat talentul lui in timpul studiilor la Gimnaziul din Cernдu^i. In paralel, el a frecventat §coala de Muzicд a Societд(ii Filarmonice, unde l-a avut ca indrumдtor pe Heinrich Josef Vincent (1819 - 1901), compozitor §i profesor de muzicд.

Faptul cд Eusebie Mandicevschi era un elev silitor, avand o inclinatie deosebitд spre muzicд, il confirmд demersul administrate tinutale a Bucovinei, fдcut la 5 mai 1874, pe langд ministerul au striac al invдtдmantului, cultelor si artelor, privind acordarea unei burse special tanдrului muzician. La 30 iunie, acelasi an, directia gimnaziului, rugд administratia tinutalд sд-l acorde lui Eusebia Mandicevschi, ajutor in vederea continuдrii studiilor, fiindcд el "nu e numai un elev stдruitor siserios", ci, conform pдrerii unanime a specialistilor, "capacitдtiie sale muzicale sunt recunoscute pe larg si ar fi foarte de dorit ca acest tanдr talent sд aibд posibilitatea de a -si continua invдtдtura sub indrumarea unor muzicieni remarcabili" (Nichirsa, 1996, p. 246). La 21 iunie 1874, acelasi lucru il cere de la administratia tinutalд si administratia judetului Cernauti. In cerere, era arдtat cд Eusebie Mandicevschi isi vizita rar pдrintii, cд el locuia la Cernдuti la gardд la unchiul sдu Constantin Popovici, si invдta la gimnaziul din localitate, cд pretendentul la o bursд specialд s-a fдcut cunoscut in Bucovina, prin cantдrile bisericesti compuse de el.

In 1874, Eusebie Mandicevshi, era elev in clasa a saptea de gimnaziul. Si profesorul sдu de muzicд, Vincent, la 29 iunie, se adreseazд acelui organ administrativ in privinta obtinerii unei burse de studii pentru tanдrul compozitor, care cunostea bazele muzicii, canta la vioarд, era un pianist si vocalist exceptional.

Abia la 8 februarie, ministerul austriac al invдtдmantului, cultelor si artelor a hotдrat, sд-i acorde lui Eusebie Mandicevschi, o bursд anualд de 400 guldeni. Ministrul atrдgeaatentia administratiei tinutale cдaceastд sumд sд fie plдtitд din visteria ducatului Bucovinei si cд Eusebie Mandicevschi era dator sд facд dдri de seamд anuale, pentru minister, privind modul in care si-a cheltuit bani.

Dupд sustinerea bacalaureatului, se inscrie in 1875 la Universitatea din Viena. in perioada dintre anii 1875 - 1880 a studiat germanistica, istoria muzicii si estetica muzicalд pe care le-a studiat cu Eduard Hanslick, si-a perfectionat stilul componistic cu profesori Gustav Nottebohm si Robert Fuchs, remarcandu-se ca dirijor al corurilor Wiener Sing Akademie, Faber Chor, Miksch Chor, Hombostel Chor, Kapelwieser Chor, al corului de femei din Viena, dar si al orchestrei Gesellschaft der Musikfreunde din Viena, unde a functionat in paralel ca arhivar si bibliotecar musical (Emil Satco, 1991, p. 117).

Dar atracfia pentru muzicд se dovede§te a fi mai puternicд, determinandu-l sд se dedice in intregime muzicologiei. Beneficiazд de indrumarea unor profesori vestifi precum Eduard Hanslick (istoria muzicii §i artelor), Martin Gustav Nottebom (compozifia, contrapunct §i fugд) §i Robert Fuchs (muzicologie). Din cauza situafiei financiare dificile, Eusebie a trebuit sд-§i ca§tige traiul dand lecfii particulare de muzicд in familiile vieneze instдrite.

Deja in 1879, Eusebiu a devenit maestru de cor la §coala de Artд Vocalд a Conservatorului din Viena. in 1880 Eusebie Mandicevschi ia o micд pauzд de la universitate pentru a indeplini serviciul militar in regimentul Nr. 41 infanterie "Arhiducele Eugen" din Cernдuti, a parti - cipat la compania din Bosnia. in acela§i an, s-a intalnit cu compozito- rul german Johannes Brahms (in casa industriasului Arthur Faber), care a marcat inceputul prieteniei lor indelungate. Brahms a jucat un rol important in cariera lui muzicalд, apreciind compozifiile tanдrului bucovinean. Brahms l-a sprijinit pe tanдrul sдu coleg, fдcandu-l secretar §i, in cele din urmд, managerul mo§tenirii sale muzicale.

Pe parcursul anilor, el a educat o intreagд pleiadд de compozitori, muzicieni si pedagogi, avand studenti din toatд colturile lumii. El a fost de-o vorbд, indrumдtorul romanilor bucovineni

A. Forgaci, C. Sandru, I. Verenca, A. Zavulovici, Gh. Mandicevschi, C. Porumbescu, al romanilor din vechiul regat, I. Scдrlдtescu si M. Negrea si multi alti compozitori de diferite origine. Toti au devenit mari compozitori si dirijori de coruri. De exemplul: Alexandru Zavulovici (1889 - 1976), a dirijat corul Societдtii "Armonia". A lui e toatд faima corului mitropolitan de la Cernauti (1922 - 1940) (Critд, 1932, p. 286-296.).

Datoritд robustei lui energii sunt concertele jubilare cu cari acest cor a purtat, apoi de curand suvoi de cantare romaneascд prin cele centre Bucovinei (Suceava, Cosmeni,Storojinet). Alexandru Zavulovici a fost absolvent al Conservatorului din Cernauti si al Curs special de la Academia de muzicд din Viena (Noe. 1921 - Mar. 1922), unde la a vut pe profesorul: pe marele Eusebie Mandicevschi la armonia, contrapunct si muzicologie.

Savantul Eusebie Mandicevschi, s-a remarcat, in primul rand, ca teoretician al muzicii. El a scris un sir de lucrдri stiintifice despre clasicii muzicii universale ca Haydn, Brahms, Schubert, a editat operele lui Beethoven, Mozart, Bach, a prezentat biografiile lui Brahms si Bruckner. Lui Eusebie Mandicevschi, li apartin prelucrдrile muzicale ale multor cantece populare romanesti, germane, maghiare si italiene. A scris muzicд pe textele poetilor romani, V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Cosbuc, A. Vlahutд, pe cele ale poetilor Klopstok (austriac) si Heine (german).

Despre unele aspecte ale vietii bucovinenilor din Viena gдsim informatii in periodicele vremii. Iatд ce relateazд, de exemplu, un foileton al ziarului "Czernowitzer Zeitung" din 12 aprilie 1885 sub titlul "O colonie muzicalд bucovineanдin Viena", semnat de un "Ein Bukowinaer": "...se aminteste de Iulia Salter - cantдreatд, Eusebie Mandicevschi - compozitor, Ludwig Rottenber - violonist", toti bucovineni, si de "Rumдnische Lieder" ("Cantece romanesti") ale lui Mandicevschi care apдruserд la Rebay si Robischek in Vienaro. (Tcaciu-Albu, Op. cit., p. 17.).

In 1887 Eusebiu Mandicevschi a fost numit in func^ia de arhivist al Societд^ii Prietenii Muzicii, care zeci de ani a fost in centru vie^ii muzicale din Europa, unde a predat istoria muzicii, vocalul §i teoria instrumentelor muzicale. in aceastд perioadд a trebuit sд aibд nu numai abilitд^i deosebite, dar, de asemenea, un succes considerabil, ca dupд ca^iva ani sд devinд profesor la Conservatorul din Viena din 1896, concomitent a fost §i §ef al Catedrei de Istorie a Muzicii.

Dupд ce a publicat operele complete ale lui Joseph Haydn §i o edi^ie de 42 de volume a lui Schubert, in 1897 Eusebiu va ob^ine titlul de doctor la Universitatea din Leipzig. in acela§i timp, Mitropolia Dunдrii ii atribuie statutul de cetд^ean de onoare al ora§ului Viena. Pe parcursul activitд^ii sale, Eusebie Mandicevschi a scris multe lucrдri bibliografice §i articole §tiin^ifice despre teoria muzicii, precum §i cercetдri despre lucrдrile compozitorilor clasici: Bach, Mozart §i Beethoven. Dupд moartea lui Brahms, in anul 1897, Eusebie editeazд o colectie completa a operelor compozitorului german, care va ramane o amintire minunata despre activitatea pedagogului §i prietenului sau. A predat la Akademie fur Musik und darstellende Kunst din Viena.

In Bucovina compozitiile sale muzicale se bucurau de un mare succes §i popularitate. Cantata in Java Fagilor a fost apreciata de cernauteni. in anul 1902, aceasta piesa a fost dirijata de trei ori de compozitor. Piesele sale erau incluse in repertoriul multor societal muzicale bucovinene.

Eusebie a fost si membru al societatii studentilor romani din Viena "Romania Juna". El niciodata nu a rupt relatiile cu Bucovina, a continuat sa intretina legaturi cu cercurile muzicale din Cernauti si dupa Unirea Bucovinei cu Vechiul Regat.

Din presa cernauteana aflam foarte multe informatii despre manifestarile organizate de societatile muzicale din Cernauti. Nici una nu se desfasura fara ca sa fie interpretata vreo compozitie muzicala alcatuita de Eusebie Mandicevschi. Ziarul cernautean "Apararea Nationala" in anul 1906 a publicat anunturi despre sarbatoririle primului jubileu de 25 de ani de existenta al Societatii "Armonia", marcat la Cernauti pe 25, 26 §i 27 noiembrie. Cu acest prilej au avut loc mari manifestari organizate de membrii societatii, unde a fost interpretata o liturghie noua, apoi un concert festiv §i o serata de dans (Jubileul "Armoniei", in "Apararea Nationala", 1906, p. 3.). Din anunturile publicate in ziare aflam despre programul de pregatire al jubileului "Armoniei" pentru fiecare zi, despre persoanele care au participat §i au prezentat cantece biserice§ti, piese si poezii. Printre participanti erau §i membrii familiei Mandicevschi: Gheorghe, Eusebie, Ecaterina §i Constantin. in a doua zi de sarbatorire, pe 26 noiembrie, a avut loc concertul festiv in sala Filarmonicii, la ora 19.30, sub conducerea dirijorului, profesorului Anton Koller. Concertul a fost alcatuit din mai multe parti. in partea a 4-a s-a realizat un recital de cantece populare romane§ti aranjat pentru un cuartet de coarde de Adalbert Hrimaly, interpretat de domnii Adalbert Hrimaly (violina I), Corneliu Tarnovietchi (violina II), George Mandicevschi (viola) §i dr. baron cavaler de Duzinkiewicz (violoncel) (Jubileul "Armoniei", in "Apararea Nationala", 1906, p. 2-3.). Prezentat pentru prima data publicului, cuartetul a adunat aplauze frenetice prin interpretarea plina de maiestrie a variatiunilor unui cantec popular aranjat de Hrimaly. in partea a 12-a, a avut loc interpretarea uverturii compusa de dr. Eusebie Mandicevschi pentru un cuartet de coarde §i doua piane in 4 maini §i interpretata cu maiestrie de doamnele

Eugenia Halarevici §i Eufrosina Vorobchievici (pianul I), de doamnele Ecaterina Mandicevschi §i Veronica Jurcan-Mandicevschi (pianul II) §i de domnii Adalbert Hrimaly (viola I), Corneliu Tarnoviefchi (viola II) Gheorghe Mandicevschi (viola), §i dr. baron cavaler de Duzinkiewicz (violoncel).

In satele din Bucovina unde erau colective de coruri se intrepreta opera lui Eusebie Mandicesvn. De exemplu in 1906 - 1907 arcasii voloceniin tereptau cantece Eusebiu Mandicevschi (Ionica, 1994, p. 28.). Anume invatatorul Dumitru Sfecla din Voloca pe Derelui a pus bazele miscarii culturale in sat. Activitatea si-a desfasurat-o in cadrul societatii "Arcasul". Membrii societatii arcasesti erau feciori si tineri gospodari din sat. Uniforma lor era costumul national si pe piept purtau o esarfa cu tricolorul romanesc. Unii aveau si braie tesute in trei culori, cu care se incingeau. Iarna purtau sumane si caciuli. inzestrat cu cunostinte muzicale, invatatorul Dumitru Sfecla a organizat un cor arcanesc din tineri sateni, pe care. i-a invatat la inceput sa cante o liturghie de Isidor Vorobchievici. Cu acest cor el dadea raspunsurile la Sfanta slujba din biserica, in zilele de duminica si alte sarbatori religioase. Dar acest cor n-a interpretat numai cantece bisericesti. Dumitru Sfecla i-a mai invatat pe voloceni cantece populare si patriotice.

De retinut ca pana in anul 1918, toate compunerile lui de muzica corala romaneasca (laica si religioasa) s-au tiparit, ori au fost difuzate de diferite ansambluri corale si coruri bisericesti din Bucovina, sub numele de Eusebie Mandicevschi.

Talentul lui Eusebie Mandicevschi a fost apreciat de compozitori renumi^i ca Piotr Ceaikovski, Anton Rubinstein, Franz Liszt §i al^i muzicieni de prestigiu. Productiva a fost colaborarea cu Alexandru Voevidca, cunoscutul folclorist bucovinean (1862 - 1931). Eusebie Mandicevchi a armonizat operele lui Voevidca, find uimit de revelatia ce i s-a infatisat. El a adaptat 200 de cantece populare romanesti pentru voce si pian (Morariu, 1931, p. 126.).

In 1920 a fost infiintata "Societatea Compozitorilor Romani". Din marturia lui Martian Negrea din 1957, anume ca prin anii 1924 - 1925, impreuna cu alti compozitori ardeleni a propus ca bucovineanul Eusebie Mandicevschi din Viena sa fie primit membru al Societatea Compozitorilot Romani. Martian Negrea ne-a spus ca Eusebie Mandecvschi a devenit membru, ca si Stan Golestan si altii.

Eusebie Mandicevschi moare la 18 iulie 1929 in suburbia ora§ului Viena, Sulz, si acolo este inmormantat. El a demonstrat o vasta contribute in dezvoltarea artei muzicale nu numai a Bucovinei, dar §i a intregii romanitat. in anul 1929 ziarul londonez "Times", apreciind activitatea §tiintifica a teoreticianului Eusebiue Mandicevschi, men^iona:,,in Anglia, in domeniul muzicologiei nu exista un nume similar", iar ziarul austriac "Wiener Tageblatt" l-a numit pe Eusebie,,Enciclopedie muzicala vie".

Este important de mentionam ca prima comemorare a marelui compozitor a avut loc la Cernauti in anul 1937.Pe data de 13 Februarie 1933, la Cernauti avut loc doua mari concerte, cari au avut loc in Tetrul Natoinal din Cernauti. Noi om vorbi de primul concer, unde a fost prezentat o piesa a lui Eusebie Mandicevschi in amurg (Morariu, 1935, p. 144-153.). Sub bagheta d-lui elevul sau prof. Aexandru Zavulovici, si cu orchestra Regimentului 3 Graniceri, corul Armonia (aliat cu distinse elemente solistice: Octavia Lupu - Morariu, Elisa Manug - Tabacu, Natalia Chelner, Gh. Spanu si D. Strarosciu) a intepretat alaturi de cateva coruri marunte piesele de anvergura L. Domide, imsirate Margprite, E. Caudella, Pohod na Sibir si S. Nicolescu, Tropotita iar ansamblul Elisa Manug - Tabacaru, Octavia Lupu - Morariu, Hedvig Halitchi, Dr. V. Weywara si presedintele societatii Armoniei, ne-a dat primul auditie Cernauteana a piesei lui Eusebie Mandicevschi.

Din punct de vedere al stilului componistic, Eusebie Mandicevschi a fots influentat de creatia clasica si romantica deopotriva, in ceea ce priveste muzica corala, scrisa in majoritate pe versuri populare sau pe versuri ale poetilor romani. Madrigalele compuse de el au o individualizare pregnanta a vocilor, o inventivitate melodica. A fost autor de muzica de teatru, putand mentiona aici vodevilul "Junete si batranete", dar si opereta pentru copii "Un bal mascat in noaptea Sfantului Nicolae ". Printre creatiile sale se numara muzica vocai-simfonica, de notorietate fiind cantatele dedicate solistilor, corului si orchestrei. in domeniul muzicii corale, a semnat 12 liturghii, muzica vocala aducand in prim plan cantece populare romanesti culese de Alexandru Voevidca, armonizate pentru voce si pian, compuse in diferite tonalitati si pentru diverse formatii corale.

Compozitori renumiti, precum Piotr Ceaikovski, Anton Rubinstein, Franz Liszt, l-au apreciat pe Eusebie Mandicevschi, compozitor ce a contribuit la dezvoltarea artei muzicale din epoca sa, fiind punct de reper pentru generatiile viitoare de muzicieni romani.

Opere alese, editie ingrijita de Liviu Rusu cuprinde: Aia-baia; Surioare; Cum te cheama?; Doi la oi; Baba si fata; Baba si mosneagul; Nani, nani; Sfanta munca, cor pentru voci egale, cu acompaniament de pian, versuri de Alexandru Vlahuta; Cantec de leagan, cor pentru trei voci egale, cu acompaniament de pian, versuri de St. O. Iosif; Ruga; Padurea doarme; Colinde; Valurile, vanturile, cor pentru doua voci egale, cu acompaniament de pian, versuri de Mihai Eminescu; Revedere, cor pentru patru voci egale, cu acompaniament de pian, versuri de Mihai Eminescu; Noapte buna; Rugaciune; Cantul moldovenilor de tatari raniti; Plangi mireasa; Vin' fetito, vin'; Frunza verde de mar dulce; Mai badita, mai; De-ar fi mandra; Foaie verde merisoru; Pe sub luna, pe sub stele; Sarbul si sarboaica; Valcule, valcutule; Of, a mea fetita; Ce mai avere, mai; Of si iarasi of; Doina orbului; Hora, cor mixt, versuri dupa Vasile Alecsandri; Raspunsurile mari; Pre tine te laudam; Tatal nostru; Aleluia; Axion; Laudati pre Domnul; Heruvic; Sa se umple gurile noastre; Lacramioare, cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri; Cantec ostasesc, cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri; El Rbaa, cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri).

Lista de lucrari: Muzica vocal-simfonica: Die Gewaltder Harmonie (1887), cantata pentru solisti, cor si orchestra; Im Buchenland, cantata pentru solisti, cor si orchestra.

Muzica de camera, instrumentala si vocala: 30 de variatiuni pe o tema de Handel, pentru pian, op. 5 (1883); 10 variatiuni pe o tema de Handel, pentru pian, sol minor, op. 6 (1884); 28 de cantece populare vechi romanesti, prelucrate pentru pian, Viena, Ed. Deutsche Kunstund Musikzeitung; Doua lieduri cu pian si instrumente cu coarde, op. 3 (1881); 18 lieduri romanesti, pentru voce si pian, op. 7 (1884), versuri de Vasile Alecsandri; 52 cantece populare romanesti (1922), culese de Alexadru Voevidca, armonizate pentru voce si pian; 80 cantece populare romanesti (1924), culese de Alexandru Vovidca, armonizate pentru voce si pian; 68 cantece populare romanesti (1924), culese de Alexandru Vovidca, armonizate pentru voce si pian.

Muzica corala: Opt coruri barbatesti, op. 4 (1882); 13 coruri mixte a cappella, op. 8 (1885); Liturghia nr.1, in game vechi bisericesti, pentru cor mixt la 4-5 voci (1880); Liturghia nr.2, in fa major, pentru cor barbatesc (1892); Liturghia nr.3, in fa major, pentru cor mixt (1894); Cantari liturgice usoare pentru voci barbatesti destinate pentru bisericile rurale (1894); Liturghia nr.4, in re major, pentru cor mixt (1897); Liturghia nr.5, in mi bemol major, pentru cor barbatesc la patru voci (1897); Liturghia nr.6, in si minor, pentru cor barbatesc la trei voci (1897); Liturghia nr.7, in mi major, pentru cor mixt la patru voci (1899); Liturghia nr.8, in fa minor, pentru corbдrbдtesc la patru voci; Liturghia nr.9, in mi minor, pentru douд coruri, pe trei voci egale (1909); Liturghia nr.10, insi minor, pentru cor mixt la patru voci (1909); Liturghia nr.11, in la minor, pentru cor mixt la cinci voci (1909); Liturghia nr.12, in la bemol major, pentru trei voci egale, text grecesc (1913).

Gheorghe Mandicevschi s-a nдscut la 8 noiembrie 1870 in satul Molodia (astдzi raionul Hliboca, regiunea Cernдu(i) §i a murit la 23 martie 1907, in ora§ul Cernдu(i. A fost compozitor, dirijor, profesor de muzicд bisericeascд. Cel dintai mediu artistic i l-a oferit casa pдrinteascд, unde, cu toate greutд(ile materiale ale numeroasei familii, se gдsea §i prilejul de a audia o muzicд aleasд, cдci fiicele §i fiii pдrintelui Vasile Mandicevschi erau to(i inzestra(i cu un deosebit talent musical (Acatrini, 2016, p. 14.).

Terminand cursurile primare 1890 - 1895, urmeazд studiile secundare 1895 - 1899 unde aptitudinile sale muzicale remarcabile ii sunt apreciate de profesorul de muzicд Isidor Vorobchieci care l-a incurajat §i l-a indrumat in mod deosebit. inscriindu-se la Facultatea de Teologie din Cernдu(i, se bucurд de sfaturile aceluiasi profesor, obtinand in anul 1895 o bursд de studii din partea Mitropoliei Bucovinei. Pleacд la Viena, un sub supravegherea fratelui sдu, Eusebie, Gheorghe Mandicevschi, a studiat la Universitatea de Muzicд §i Arte Clasice din Viena contrapunctul, armonia §i compozi(ia. in anul 1900 s-a intors in Bucovina unde a devenit profesor titular de muzicд la Seminarul Clerical, la §coala de Cantдre(i Biserice§ti §i la Liceul Ortodox de Fete, intre anii 1900 - 1907 a fost dirijorul corului Societд(ii "Armonia"(Acatrini, 2017, p. 52-65).

La 15 iulie 1904, cu prilejul comemorдrii a 400 de ani de la moartea marelui voievod §tefan cel Mare, profesorul Gheorghe Mandicevschi a participat cu corul "Armonia" la serviciul divin de la Mдnдstirea Putna, cu Liturghia sa festivд in re-major, compusд pentru cor mixt in 4-8 voci. La serbarea comemorativд care a urmat, Gheorghe Mandicevschi a dirijat, in entuziasmul Romanimii adunatд cu acel prilej, lucrarea Altarul Mдnдstirii Putna de Ciprian Porumbescu §i piesa coralд Mдnдstirea Putna de Isidor Vorobchievici.

Presa cernдu(eanд "Apдrarea Na(ionalд" in anul 1906 a publicat anun(urile in legдturд cu primul jubileu de 25 de ani ai "Armoniei", marcat la Cernдu(i pe 25, 26 §i 27 noiembrie. Despre asestд manifestare sд vorbit mai sus.

De-a lungul timpului familia Mandicevschi a jucat un rol activ in activitatea societa^i "Armonia". impreuna cu fra^ii sai, Gheorghe Mandicevschi a format un adevarat cvartet de coarde, renumit in Cernau^ii acelor ani. Majoritatea lucrarilor sale s-au raspandit prin interpretarea corului Societa^i "Armonia" §i mai cu seama de corul Societa^i "Academia Ortodoxa", care a fost creata in anul 1889 de catre Silvestru Morariu Andrievici pentru studen^ii de la Facultatea de Teologie, numita Societatea Literara a Studen^ilor ^ "Academia Ortodoxa" unde Gheorghe Mandicevschi a fost membru. in anul 1906, la 20 ianuarie, la Radau^i a avut loc §edin^a Societa^ii "Academia Ortodoxa", la care a participat §i Gheorghe Mandicevschi cu o prezentare a superbului cantec Frumoase Floricele. Pentru aceasta societate, compozitorul Gheorghe Mandicevschi a scris §i deviza "Uni{i sa fim in cugete, uni{i sa fim in cantece, uni{i in Dumnezeu". Printre acestea se numara un curs de contrapunct, in patru volume, scris in colaborare cu fratele sau Eusebie, precum §i studiul Muzica la Evreipana la venirea Mantuitorului nostru Iisus Christos, publicata in revista "Candela" din anul 1893 (p. 74-79, 140-146).

Gh. Mandicevschi a compus muzica pentru piesele lui Vasile Alecsandri, Piatra din casa, pentru cvartetul de coarde. El a scris o serie de lucrari corale, vocale §i pentru pian, precum §i cantece biserice§ti, varia^iuni pe tema unui cantec popular german; muzica corala: Stele, cor barbatesc; Nu mai plang, pentru cor barbatesc; raspunsuri religioase pentru cor barbatesc; M-am pogorat din cer, pentru cor mixt in 6 voci; Cantarile corale pentru Liturghia Sf. loan Chrisostom, pentru cor mixt; Imnurile Sf. Liturghii pentru cor barbatesc; Oratoriu pentru Vinerea Mare, pentru cor barbatesc; Axion la Botezul Domnului, pentru cor barbatesc; Din Psalmul 8, pentru cor barbatesc; Din Psalmii 64 §i 65, pentru cor barbatesc; din Psalmul 128, pentru cor mixt; din Psalmul 133, pentru cor mixt; din Psalmul 150, pentru cor barbatesc, text slavon; Cantece funebrale, pentru cor mixt; Seara-i trista, pentru cor barbatesc;Valul lui Traian, pentru cor barbatesc; Noapte buna, pentru cor barbatesc; Lini§tea, pentru cor barbatesc; O seara, pentru cor barbatesc; Visuri, pentru cor mixt; Cantecul captivului, pentru cor mixt; Viorica, pentru cor mixt; Cantec de mai, pentru cor mixt; Intrebarea, pentru cor mixt; Cantec de toamna, pentru cor mixt; O, ramai, pentru cor mixt; muzica vocala: Veghind, tot plang, voce §i pian, precum §i studii de muzicologie §i didactice.

Cu toate cд a avut o via^д scurtд, Gheorghe Mandicevschi a adus o contribute considerabilд la dezvoltarea artei muzicale romвne§ti. Lucrдrile lui desдvдr§ite vor dдinui peste ani

Оn toti anii de existentд a societд^ii "Armonia", familia Mandicevschi a jucat un rol activ оn activitatea ei. Оmpreurn cu fratele sдu, Gheorghe Mandicevschi a format un adevдrat cvartet de coarde, renumit оn Cernдuti acelor ani.

Lista literaturii utilizate

1. Acatrini, V. (2016). Gheorghe Mandicevschi - fiu al neamului romвnesc. Libertatea Cuvвntului, 39(696), 6 octombrie, 14.

2. Acatrini, V. (2017). Familia Mandicevschi оn contextul vietii muzicale a Bucovinei. Glasul Bucovinei, 1, 52-65.

3. Acatrini, V. (2018). Compozitorul Eusebie Mandicevschi - pagini romвnesti ale activitдtii sale. Glasul Bucovinei, 4, 52-58.

4. Critд, A. (1932). Cronicд. Corul Mitropolitan, sau mai bine zis: Alex Zavulovici. Fat - Frumos, 1-2(VII), 286-296.

5. Ionicд, T. (1994). Comuna Voloca-pe-Derelui si societдtile ei culturale de odinioarд. Tara Fagilor, III, 26-31.

6. Jubileul "Armoniei". (1906). Apararea Nationalд, 13(I), 18 noiembrie, 3.

7. Jubileul "Armoniei". (1906). Apararea Nationalд, 18(I), 6 decembrie, 2-3.

8. Morariu, L. (1931). Cronicд. Alexandru Voevidca. Fдt - Frumos, 1(VI), 126.

9. Morariu, L. (1935). Societatea "Armonia" (Cernдuti) оntr'al 52 - lea an : 1932 - 1933. Fдt - Frumos, 4(X), 144-153.

10. Nichirsa, M. (1996). Eusebie Mandicevschi оn lumea unor documente noi. Tara Fagilor. Cernauti: Tвrgu-Mures, 4, 246-249.

11. Satco, E. (1991). Arta оn Bucovina (Vol. II, p. 117). Biblioteca Judeteanд "I.G. Sbiera". Suceava.

12. Tcaciu-Albu, N. (1933). Viata si Opera lui Tudor Flondor. Cernдuti: Editura "Glasul Bucovinei".

Размещено на Allbest.ru