Produsul inovational "Banca CityEco"

Đàçìćùćíî íà http://www.Allbest.Ru/

Đàçìćùćíî íà http://www.Allbest.Ru/

Đàçìćùćíî íà http://www.Allbest.Ru/

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea ?tiin?e Economice

Departamentul Economie, Marketing ?i Turism

Disciplinele: Marketing inova?ional; Marketing direct

Produsul inova?ional «Banca CityEco»

Au efectuat studen?ii gr. MK1701

Chilat Cristina, Chetru?ca Elena

Au verificat profesorii:

Bulat V., Guja A., dr., lect. univ.

Chișinău, 2020

Cuprins

Descrierea cazului

1. Metoda benchmarking

1.1 Metode ?i instrumente utilizate în benchmarking

1.2 Factorii care influen?ează activitatea de inovare

1.3 Strategiile de dezvoltare de produse noi prin studiului de benchmarking

2. Metoda mobile marketing

2.1 Principalele forme de transmitere a informa?iilor prin mobile-marketing

2.2 Tipologia ?i avantajele mobile-marketing

2.3 Mesaje SMS

Concluzii ?i recomandări

Bibliografie

Descrierea cazului

Progresul mi?că înainte dar natura are de suferit din aceasta. Vrem noi sau nu, dar e timpul să recunoa?tem că starea ecologică e gravă ?i e nevoie de luat măsuri. Din cauza construc?iei de ora?e mari, fenomenului de urbanizare ?i consecin?elor ce apar în urma industrializării aerul devine poluat, iar spa?iu pentru sădirea copacilor lipse?te, astfel s-a ajuns la ideia de a creea o ora?e verzi.

În urma realizării unui studiu, am decis să realizăm o Bancă de grădină care va cură?a aerul la fel cît cca 273 de copaci. Această bancă pe care o pute?i amplasa în ogradă, la terasă, pe acoperi?ul blocului sau în parcuri publice va solu?iona o problemă catastrofală.

Banca CityEco este specială deoarece are un panel din mu?chi de pădure ce permite cură?area mega eficientă a aerului ocupînd un spa?iu foarte mic.

Sistemul este total automatizat, mu?chii ob?in apă din colectorul pentru apă de ploaie. Panelul este dotat cu baterii solare, Wi-Fi, termometru, ceas ?i priză pentru reîncărcarea gadgeturilor. De asemenea creem design individual în dependen?ă de cerin?ele consumatorilor. Fiind o construc?ie din material rezistente, banca CityEco nu doar va cură?a mediul dar ?i va fi un element de design modern rezistent în timp.

Scopul propus a fost creearea unui produs inova?ional efectuând cercetări de pia?ă, aplicând metode de benchmarking cît ?i mobile-marketing cu ajutorul căruia vom promova produsul nou clien?ilor din baza de date.

Obiectivele studiului sunt:

- Determinarea metodelor ?i instrumentelor utilizate în benchmarking;

- Identificarea factorilor care influen?ează activitatea de inovare;

- Aplicarea strategiilor de dezvoltare de produse noi prin studiului de benchmarking;

- Determinarea principalelor forme de transmitere a informa?iilor prin

mobile-marketing;

- Analiza tipologiilor ?i avantajele mobile-marketing;

- Creearea mesajelor SMS;

Metodologia de cercetare. În cadrul prezentei cercetări au fost utilizate mai multe metode de cercetare ?i prelucrare a datelor. Cea mai reprezentativă metodă este analiza ?i compararea, astfel am colectat informa?ii despre ameliorarea rezultatelor proprii în compara?ie cu concuren?ii din domeniu sau experien?ele din alte ramuri.

Cuvinte cheie. Marketing inova?ional, inova?ie, benchimarking, marketing direct, produs nou, mobile-marketing.

1. Metoda benchmarking

1.1 Metode ?i instrumente utilizate în benchmarking

Unul din marile învățăminte pe care le-au tras companiile europene în ultimele două decenii în întrecerea cu firmele japoneze și americane, a fost și acela al necesității de a-și compara performanțele produselor realizate și a proceselor utilizate, cu cele existente la firmele cele mai bine cotate din punct de vedere al managementului.

Alegând ca element de comparație performanțele firmelor care au obținut rezultate deosebite într-un anumit domeniu și comparându-le cu propriile rezultate, unitatea care a utilizat benchmarking-ul are posibilitatea de a găsi cele mai potrivite metode de a-și însuși practicile care îi sunt accesibile și de aici, ridicarea performanțelor propriei firme, o competitivitate mai ridicată.Importanța acestui nou instrument care poate sprijini managementul unei firme devine tot mai mare, Uniunea Europeană promovând încă din anul 1996 conceptul de benchmarking ca,,instrument de creștere a competitivității, a calității unor produse, procese sau a unor economii”.Documentul COM (96) 413 din 9 Oct 1996:,,Benchmarking-ul și competitivitatea industriei europene” semnalează faptul că instrumentele de benchmarking trebuie utilizate mai intens în compararea bunelor practici ce privesc toate aspectele și sectoarele cheie care determină metodele și căile de succes.

Cât este de important acest instrument al managementului o dovedește rețeaua de instituții europene care promovează tehnicile specifice benchmarking-ului, succesele unităților care îl aplică, băncile de date care se creează și extinderea bunelor practici la nivelul firmelor europene.Sesizând importanța acestei recomandări și în România, un Proiect național vizează crearea unei rețele de unități care promovează benchmarking-ul și aplicarea lui sub diverse forme în economie:,,Centru de resurse GRIDBENCHMARKING pentru analiza, evaluarea, prelucrarea de date în vederea creșterii competitivității organizațiilor și atingerea înaltei performanțe”.

Deși inițial acest proces de aplicare al benchmarking-ului a fost promovat de firmele mari: Toyota, Xerox, General Motors, Motorola, care au practicat diversele forme ale acestuia: competițional, strategic, de proces, etc. în competiția dură cu firmele concurente, evoluția recentă arată că - surprizător la prima vedere - firmele mici sunt mai puternic interesate de aplicarea acestui procedeu întrucât le oferă o competitivitate sporită, timpi mai scurți de efectuare a analizelor și aplicării rezultatelor, concentrarea pe unele elemente punctuale care în politica firmei reprezintă o restricție care îi afectează calitatea și costurile și care eliminate îi cresc șansele în competiția pe piață, mobilitatea mai mare cu care se poate angrena în studierea punctelor tari ale unei firme din același domeniu și capacitatea de a-și însuși bunele practici.

Idilic la prima vedere, studiul performanțelor de succes al unor firme, - deși promovat și susținut la nivel european - este încă greu de desfășurat, se lovește de păstrarea unor secrete de firmă, practici de succes și drepturi de proprietate intelectuală care într-o politică de piață mai greu se poate concepe că vor fi transferate în mod transparent și fără rețineri din partea celui,,care este mai tare”. Mai mult, importanța unor date, impune semnarea unor convenții de confidențialitate privind utilizarea și comunicarea datelor, care nu pot fi transmise unei terțe persoane fără acordul celor care le oferă.

Oricum, cu toate dificultățile care se semnalează în cazul unor aplicații - în special în obținerea unor date validate - benchmarking-ul devine un instrument tot mai util și eficient utilizat de către firme, devine un instrument indispensabil în managementul unei firme sau instituții.Benchmarking-ul se anunță ca un instrument al managementului unei firme, capabil să-i permită reducerea costurilor și ridicarea performanțelor tehnico-economice. În egală măsură însă, sfera sa de acțiune poate depăși cazul izolat al unei firme, extinzându-se la o ramură economică, economie națională, economie globală, sistem de cercetare, în care,,schimbarea” la provocările care apar, presupune dezvoltarea de politici care să permită guvernelor să identifice și să urmărească pe plan mondial unde există cele mai eficiente condiții care pot permite obținerea unor înalte performanțe economice, științifice și sociale, mecanisme și măsuri care să orienteze politicile de dezvoltare durabilă a societății.

Se conturează cu tot mai mare adeziune că benchmarking-ul devine o strategie care vizează îmbunătățirea performanței, realizarea unei eficiențe superioară, o calitate înaltă a serviciilor, toate acestea obținându-se prin acceptarea schimbărilor, atragerea unor productivități superioare, cheltuire mai economică a banilor, angajament total al oamenilor în îndeplinirea obiectivelor menite a aplica aceste politici.

O firmă poate aborda - funcție de interesul său - una din aceste direcții sau elemente coerente din structura celor enunțate, dar cu precizarea clară a obiectivelor de urmărit, în special a zonelor critice care o pun în dificultate în raport cu firmele concurente.Obiectivele largi pe care le abordează acest concept, fac ca și,,zonele” în care acționează benchmarking-ul să fie diferite. Avem astfel:

· benchmarking de produs (comparația caracteristicilor, funcționalității și performanței produselor concurenței)

· benchmarking concurențial (accentul se pune pe eficiența proceselor) n benchmarking de proces (compararea proceselor tale tehnologice cu cele ale unei firme de succes și a învăța din experiența acesteia)

· benchmarking de performanță (analiza performanțelor propriului produs cu cele ale concurenților direcți sau indirecți)

· benchmarking strategic (un proces sistematic de evaluare a scenariilor alternative, compatibilizarea lor cu cele ale concurenței, luarea în considerare a unor posibile perturbații).

Studiul de Benchmarking nu este o,,speculație” teoretică, el trebuie să fie foarte concret, să răspundă la cerințele celor care-și propun să-l facă, să ofere rezolvări care să plaseze firma într-o poziție favorabilă, să creeze cadrul de a devein,,mai bună”.

Trebuie înțeles că, în esență, el reprezintă o evaluare comparativă a performanțelor, a excelenței în anumite domenii de activitate și trebuie să genereze schimbări organizaționale și tehnice care să corecteze lipsurile. Stabilirea unui punct de referință pe care trebuie să-l avem ca etalon, a unei,,ținte”, devine un punct esențial în managementul unei firme care în final trebuie să devină producătorul cu cel mai mic preț al produsului, să aibă o cotă de piață tot mai ridicată, să mențină serviciile la cel mai scăzut cost, să fie cel mai innovator producător și să creeze bogăție.

Există două categorii de instrumente pentru sprijinirea dezvoltării produselor: instrumente de proiectare ?i instrumente de management.

Instrumentele de proiectare sunt:

· Proiectarea asistată de calculator (CAD);

· Vizualizare ?i marcare (software)(Visualization/View& Mark-up);

· Ingineria asistată de calculator (CAE);

· Fabrica?ia asistată de calculator (CAM);

· Inspec?ia ?i testarea asistate de calculator;

· Prototiparea rapidă.

Instrumentele de management al dezvoltării produselor sunt:

· Managementul proiectelor;

· Managementul cerin?elor;

· Automatizarea procesului NPD;

· Managementul datelor produsului (Product Data Management).

1.2 Factorii care influen?ează activitatea de inovare

Inovarea consta in aplicarea unei inventii in activitatea intreprinderii si se refera la procesul de implementare a unei noi idei, referitoare la un produs, process, activitate sau sistem.

Prin intermediul activitatii de inovare are loc valorificarea inventiilor, in scopul realizarii de produse si tehnologii noi, sau a modernizarii celor existente.

Inovarea se clasifică în patru tipuri principale:

· Inovare de produs;

· Inovare de proces;

· Inovare organizațională;

· Inovare de marketing.

Factorii care stimulează inovarea:

· Cercetarea-dezvoltarea

· Achizitia de tehnologii, echipamente si software;

· Parteneriatul cu diverese alte institutii;

· Apartenenta la un grup de intreprinderi;

· Dimensiunea firmei;

· Finantarea publica pentru activitati inovative;

· Dreptul de proprietate intelectuala;

· Piata geografica;

· Asumarea riscurilor;

· Promovarea activă a inovațiilor.

Factorii care impiedica inovarea:

· Inexistenta de capital suficient cercetarii-dezvoltarii respectiv inovarii;

· Concentrarea excesiva a eforturilor asupra imbunatatirii produselor sau tehnologiilor deja existente in intreprindere;

· Lipsa generala de fonduri;

· Teama conducerii intreprinderii de a se implica in actiuni care au un anumit grad de risc sau, pur si simplu, nerealizarea faptului ca o schimbare este absolut necesara;

· Depresiunea economica;

Factorii de influen?ă a inovării în cadrul companiei:

· Investitii masive in Cercetare-dezvoltare

· Drepturi de proprietate - patente, licente

· Tehnologii inovatoare si transfer tehnologic pentru realizarea noilor produse

· Investitii in achizitii de companii inovative

· Afaceri interdependente si interconectate prin folosirea acelorasi tehnologii (colaborare intra-organizationala)

1.3 Strategiile de dezvoltarea de produse noi prin studiului de benchmarking

Wheelwright ?i Clark (1992) au propus metafora "pâlniei" pentru a reprezenta procesul de dezvoltare a noilor produse. Procesul de dezvoltare a noilor produse include o serie de faze care sunt parcurse pentru a se ajunge în final la comercializarea produsului:

· generarea ideilor,-fază preliminară, denumită deseori procesul ini?ial de pre-dezvoltare a produselor (fuzzy front end-engl.); acest proces ini?ial reprezintă primul domeniu al procesului de inovare, care se continuă apoi cu fazele procesului de dezvoltare (propriu-zisă) men?ionate în continuare

· screening-ul (selectarea) ideilor - urmăre?te eliminarea conceptelor de produs neviabile, înainte de alocarea resurselor pentru dezvoltare. În această fază, factorii de decizie trebuie să stabilească dacă ideea de produs este compatibilă cu obiectivele strategice ale companiei;

· dezvoltarea ?i testarea conceptului are ca scop dezvoltarea detaliilor constructive ?i testarea conceptului la consumatori poten?iali;

· analiza economică estimează costurile, volumele de vânzări poten?iale, profitabilitatea probabilă, pragul de rentabilitate (engleză breakeven point);

· testarea beta ?i testarea pe pia?ă. Testul beta este un test în mediul real al utilizatorului pentru produse, pentru a verifica toate func?iile produsului în condi?ii normale de utilizare ?i pentru a descoperi eventuale defecte;

· implementarea tehnică constituie execu?ia propriu-zisă a proiectului noului produs;

· comercializarea (considerată deseori post-dezvoltare), care implică lansarea ?i promovarea produsului pe pia?ă;

· calcula?ia pre?ului noului produs. Se analizează costurile de produc?ie, fixe ?i variabile, se prognozează veniturile ?i profitul.

Aceste faze pot fi iterate după necesită?i, iar unele faze pot fi eliminate. Pentru a diminua timpul necesar desfă?urării procesului de dezvoltare a noilor produse, multe companii parcurg mai multe faze în acela?i timp, pe baza metodei ingineriei concurente.

O structură întrucâtva similară cu cea men?ionată mai sus, a procesului de dezvoltare a produselor a fost stabilită de Philip Kotler et al. (1999)[4], care împarte acest proces în nouă etape principale:

· strategia produselor noi: această strategie stabile?te programul de realizare a noilor produse, oportunită?ile de inovare referitoare la produse, pie?e ?i tehnologii, liniile directoare privitoare la natura sau gradul de noutate ce trebuie atinse;

· generarea ideilor: ideile de produs sunt idei privind produse posibile pe care compania le-ar putea oferi pe pia?ă. Sursele principale de idei sunt departamentul C-D, departamentul produc?ie, cumpărători, concuren?i, distribuitori, furnizori, cercetări de pia?ă etc.;

· selectarea ideilor: se selectează numai acele idei care se vor transforma în produse eficiente, fezabile; ideile sunt verificate pentru fezabilitate tehnică, viabilitate financiară ?i vandabilitate;

· crearea ?i testarea conceptului: conceptul de produs reprezintă o versiune detaliată a ideii, exprimată în termeni clari pentru consumator. La crearea conceptului sunt dezvoltate detaliile de inginerie, se probează fezabilitatea tehnică ?i opera?ională prin simulare virtuală, iar testarea conceptului se face pe un grup de consumatori viza?i, pentru a constata reac?iile lor;

· strategia de marketing: se precizează pia?a-?intă, pozi?ionarea planificată ?i vânzările, cota de pia?ă, profituri a?teptate;

· analiza economică: se reevaluează vânzările poten?iale, costurile, profiturile, durata de via?ă a?teptată a produsului etc.;

· crearea produsului: conceptul de produs este transformat într-un produs fizic, pentru a se asigura că ideea poate fi transformată într-un produs func?ional. În această etapă sunt rezolvate probleme de proiectare, materiale, procese de produc?ie, calitate ?i siguran?ă. În această fază se creează preliminar un prototip care va fi testat ?i prezentat audien?ei ?intite, pentru a hotărî dacă sunt necesare modificări ale produsului;

· testul de pia?ă: se testează produsul într-o zonă specifică, aleasă astfel încît mixul de marketing să poată fi monitorizat;

· comercializarea: produsul este lansat pe pia?ă pe scară largă. Lansarea noului produs implică patru decizii: când? unde? cui? cum? Când: prima intrare, intrări paralele, intrare întârziată. Unde: o loca?ie unică, o regiune, pia?a na?ională sau pia?a interna?ională. Cui: adoptori timpurii, utilizatori mari, lideri de opinie. Cum: dezvoltarea unui plan de ac?iuni pentru introducerea produsului.

O variantă a procesului de creare ?i dezvoltare a produselor noi, care se bazează, în linii mari, pe structura procesului stabilit de Philip Kotler et al (1999), însă cu unele redenumiri de faze ?i nuan?ări, este prezentată în lucrarea prof. Silvia Olaru (2008), în care procesul de dezvoltare a noilor produse este divizat în 7 faze:

· Identificarea ?i colectarea ideilor de produse noi;

· Selec?ionarea ?i trierea ideilor;

· Concretizarea produsului nou sub forma unui prototip;

· Verificarea produsului prin testarea utilizării lui în consum;

· Perfec?ionarea constructivă-tehnică, punerea la punct a produsului nou ?i a procesului de produc?ie;

· Testele de pia?ă;

· Lansarea în produc?ie ?i pe pia?ă. (Silvia Olaru, op.cit., pag. 60)

Identificarea ?i colectarea ideilor de produse noi. Sursele de idei pentru noi produse pot fi: cercetători din departamente de C-D, inovatori, inventatori, colec?iile de brevete de inven?ii. O serie de tehnici pentru stimularea aptitudinii de creativitate, care pot fi utilizate în această fază sunt brainstorming, sinectica (elaborată de William Gordon), metoda Delphi etc.

Selec?ionarea ?i trierea ideilor. Selec?ionarea ideilor de produse noi se face după criterii cum sunt: beneficii anticipate, integrarea noului produs în strategia de dezvoltare a întreprinderii, investi?ii necesare, resurse financiare necesare. Dintre criteriile de selec?ie nu pot lipsi criterii de marketing: estimarea dimensiunii pie?elor poten?iale, pre?ul anteevaluat, canale de distribu?ie, metode de marketing specifice noului produs. Este de observat că denumirea acestei faze este susceptibilă de critici, pentru că no?iunile de selec?ionare, respectiv triere sunt sinonime, semnificând, în esen?ă, filtrarea (screening) ideilor.

Concretizarea produsului nou sub forma unui prototip. Este dezvoltată concep?ia (conceptul) privind produsul nou, care este materializat ca prototip.

Verificarea produsului prin testarea utilizării în consum. Se stabilesc proprietă?ile esen?iale ale noului produs, se pregătesc e?antioane de produs în cantită?i mici care se testează pe consumatori viza?i, pentru ob?inerea feedback-ului din partea acestora.

Perfec?ionări constructive-tehnice, punerea la punct a produsului ?i a procesului de produc?ie. În această fază se elaborează documenta?ia de execu?ie a noului produs: specifica?ii tehnice, desene, formule, modele ?i instruc?iuni scrise. Noul produs este experimentat în sta?ii-pilot sau de încercare, în func?ie de natura produsului.

Testele de pia?ă. Aceste teste sunt vânzări experimentale, efectuate pentru a determina acceptarea produsului de către clien?i.

Lansarea în produc?ie ?i pe pia?ă. Noul produs este lansat în produc?ie pe baza unei programări calendaristice corespunzătoare campaniei de introducere pe pia?ă.

O contribu?ie fundamentală în domeniul dezvoltării ?i proiectării produselor tehnice au avut profesorii germani Gerhard Pahl ?i Wolfgang Beitz (1977) [6] a căror carte serve?te pe plan mondial ca manual de bază pentru studen?i ?i cercetători. In concep?ia lor sistematică, definirea obiectelor tehnice este descompusă în 4 faze succesive:

· faza de definire func?ională: permite să fie precizate func?ionalită?ile pe care trebuie să le asigure obiectul, precum ?i realizarea modelării func?ionale a necesită?ilor;

· faza de definire conceptuală: se precizează ce principii fizice vor fi utilizate pentru a asigura exigen?ele func?ionale;

· faza de definire fizico-morfologică: se stabilesc elementele fizice ?i organice necesare pentru a realiza principiile fizice re?inute;

· faza de definire detaliată: se descriu interac?iunile dintre piesele componente ale produsului ?i modul de producere al pieselor.

Într-o situa?ie ideală, fiecare fază ar trebui să fie efectuată pe cât posibil independent de faza următoare, pentru a se asigura libertatea de ac?iune pe fiecare nivel.

Într-o edi?ie mai nouă a căr?ii lor], Pahl ?i Beitz (2007) propun o procedură mai dezvoltată, conform căreia procesul de dezvoltare ?i proiectare a sistemelor tehnice ?i produselor tehnice este format din 5 faze:

· clarificarea ?i definirea temei (de proiectare): se formulează propunerea de produs, se clarifică tema, se elaborează lista de cerin?e; rezultatul acestei faze este o listă de cerin?e (specifica?ii de proiectare);

· dezvoltarea solu?iei de principiu: stabilirea structurii func?iilor, identificarea principiilor de lucru ?i a structurilor de func?ionare, combinarea în variante de concepte. Rezultatul acestei faze este o solu?ie de principiu (un concept);

· dezvoltarea structurii construc?iei: proiectarea formei preliminare, alegerea ?i calculul materialelor, alegerea configura?iilor preliminare, rafinarea ?i îmbunătă?irea configura?iei. Rezultatul acestei faze este o configura?ie sau conforma?ie (layout) preliminară;

· definitivarea structurii construc?iei: eliminarea punctelor slabe, controlul pentru erori, influen?a perturba?iilor ?i a costurilor minime, pregătirea listei preliminare de piese ?i a documentelor de produc?ie ?i asamblare. Rezultatul fazei: configura?ia (conforma?ia) definitivă;

· pregătirea documentelor de produc?ie ?i exploatare: se elaborează desene de detaliu, liste de piese, instruc?iuni de produc?ie, asamblare, transport ?i exploatare, se verifică toate documentele. Rezultatul fazei: documenta?ia de produc?ie a produsului.

În edi?ia din 2007 procesul este completat cu o fază finală: introducere pe pia?ă. O dată cu introducerea pe pia?ă, începe ciclul de via?ă (comercială) al produsului.

În zona Nord-Americană este luată în considerare o abordare generică a dezvoltării oricăror noi produse care împarte procesele de proiectare - produc?ie în 16 faze, a?a cum sunt prezentate în prestigiosul manual Tool and Manufacturing Engineers Handbook (TMEH) Knowledge Base, vol.5 (1998):

1. Se identifică o nouă oportunitate de pia?ă ?i un nou proiect.

2. Sunt efectuate analize tehnice, de produc?ie ?i marketing. Sunt stabilite ?inte de costuri, volume de produc?ie ?i niveluri de pre?uri.

3. Sunt elaborate specifica?ii generale: propuneri de vânzări în cazul produc?iei de serie, specifica?ii func?ionale pentru produse care vor fi fabricate în masă, schi?area obiectivelor service-ului ?i mentenan?ei pentru produs.

4. Este elaborat proiectul preliminar.

5. Sunt produse primele prototipuri, sunt testate caracteristicile produsului, inclusiv ale componentelor ?i subansamblurilor ce vor fi folosite. Pentru produse cu module de calcul electronic va fi evaluat software-ul ?i va începe testarea.

6. Este realizată analiza preliminară a proiectului: sunt evaluate procedurile de testare, capabilită?ile de fabricare ?i asamblare, ?intele de costuri, sunt definite ?i analizate modificările aduse în proiect, este condusă o analiză a modurilor de defectare ?i a efectelor lor (FMEA =Failure mode and effects analysis) asupra elementelor critice.

7. Este elaborat un proiect (construc?ie) intermediar(ă), inclusiv desene de produc?ie, sunt construite prototipuri pe baza acestor desene.

8. Se fac testări pe această construc?ie intermediară, se fac revizuiri ale construc?iei, se continuă analiza cerin?elor pentru fabrica?ie, asamblare ?i testare. Sunt analizate estima?iile de marketing ?i de fixare a pre?urilor.

9. Se definitivează construc?ia finală, împreună cu specifica?iile, standardele, toleran?ele, garan?iile, planificarea calită?ii ?i desenele de produc?ie (în terminologia română = plane de opera?ii). Sunt terminate testele de performan?e ?i durabilitate, înainte de definitivarea construc?iei finale. Sunt completate specifica?iile componentelor, subansamblurilor ?i ansamblurilor; sunt dezvoltate planuri de inspec?ie pentru ansambluri; este definitivată proiectarea ?i achizi?ia sculelor. În terminologia română, aceste activită?i corespund elaborării proiectului de execu?ie al produsului ?i par?ial, elaborării tehnologiei de fabrica?ie.

10. Pe baza desenelor de produc?ie sunt construite exemplare ale produc?iei de probă, într-un mediu de fabrica?ie real sau simulat.

11. Sunt definite proceduri de expediere ?i service.

12. Sunt efectuate studii de capabilitate asupra ma?inilor, echipamentelor ?i proceselor.

13. Sunt instrui?i supraveghetori ?i personal de produc?ie. Sunt derulate experimente-pilot, utilizând probe (exemplare) din produc?ia curentă.

14. Construc?ia finală este revizuită. Rezultatele testelor pentru produse, software (dacă este cazul), echipamente, procese, facilită?i etc. sunt analizate. ?intele de costuri pentru produs ?i obiectivele de costuri pe ciclul de via?ă sunt analizate pentru a asigura obiectivul de "proiectare pentru costuri" (design to cost), în vederea optimizării procesului de dezvoltare a produsului. Se decide lansarea în fabrica?ie a sculelor ?i facilită?ilor (de exemplu, dispozitive etc.), în concordan?ă cu aprobarea ?i definitivarea reviziei construc?iei finale.

15. Sunt confirmate anun?urile de marketing, manualele de informare asupra produsului, publica?iile de service ?i mijloacele de training.

16. Produsul este lansat în produc?ie (fabrica?ie).

Gradul de aplicare pentru fiecare fază din succesiunea men?ionată va depinde de produsul specific, de starea de complexitate a acestuia ?i de gradul de abatere fa?ă de predecesorii săi.

Este de observat că în timp ce metodologia germană (Pahl ?i Beitz) este concentrată pe procesul de proiectare a produsului, metodica generală Nord-Americană mai-sus men?ionată este focalizată pe managementul întregului ciclu de proiectare + produc?ie, până la faza finală de lansare a produsului în produc?ia de serie sau de masă.

Ulrich ?i Eppinger (2004) definesc dezvoltarea noilor produse (NPD) ca "un set de activită?i care încep cu percep?ia unei oportunită?i de pia?ă ?i se termină cu produc?ia, vânzarea ?i livrarea produsului." După Ulrich ?i Eppinger (2004), op cit., există cinci faze principale implicate în crearea ?i lansarea noilor produse:

· dezvoltarea conceptului;

· proiectarea sistemului pe niveluri;

· proiectarea de detaliu;

· testarea ?i rafinarea;

· execu?ia produsului (cre?terea produc?iei engleză:production ramp up).

Merle Crawford ?i Anthony Di Benedetto (2006) consideră că procesul de realizare a noilor produse include următoarele cinci faze:

?identificarea ?i selectarea oportunită?ilor;

?generarea conceptului;

?evaluarea conceptului/proiectului;

?dezvoltarea (tehnică ?i de marketing);

?lansarea (sau comercializarea).

În opinia autorilor Crawford ?i Di Benedetto (op cit.), conceptul de produs nou este o enun?are (engleză:statement) asupra caracteristicilor anticipate ale produsului (de formă sau de tehnologie) care vor oferi beneficii fa?ă de alte solu?ii de produse sau probleme, deja disponibile.

Loch ?i Kavadias (2008) au propus o teorie evolutivă pe niveluri multiple -ca teorie a dezvoltării noilor produse. Ace?ti autori (op. cit.) au elaborat o defini?ie a dezvoltării noilor produse (NPD) cu grad amplu de generalitate, care include atât produse (industriale) cât ?i servicii: "NPD constă din activită?ile unei firme care conduc la un flux de oferte de pia?ă, noi sau schimbate în timp. Acestea includ generarea de oportunită?i, selectarea ?i transformarea lor în artefacte (produse manufacturate) ?i activită?i (servicii), oferite clien?ilor, precum ?i institu?ionalizarea îmbunătă?irilor în înse?i activită?ile NPD." Defini?ia include fie oferte de produse, fie de servicii ?i deosebe?te NPD de cercetarea pură (sau ?tiin?ifică) care în contrast cu NPD poate neglija comercializarea rezultatului. Defini?ia elaborată implică faptul că un sistem NPD are trei elemente fundamentale: generarea de variante, selectarea lor ?i elaborarea cu reguli de succesiune (de exemplu care reflectă constrângeri tehnice). Elementele fundamentale ale NPD sunt:

· un proces de generare a variantelor- care identifică noi combina?ii de tehnologii, procese ?i oportunită?i de pia?ă, prin căutare, prototipuri, noi idei, idei exterioare (ex. prin benchmarking);

· un proces de selec?ie -care alege cele mai promi?ătoare dintre noile combina?ii, pentru investi?ii ulterioare (financiare, manageriale, fizice ?i/sau de resurse umane), conform unor criterii de selec?ie: cota de pia?ă, prezen?a pe pia?ă, riscuri, strategie etc.;

· un proces de transformare -care transformă (dezvoltă) oportunită?ile în bunuri economice ?i cuno?tin?e codificate (încorporate în proiect) -produse sau servicii care vor fi oferite clien?ilor; în acest proces este prezervată experien?a anterioară în ceea ce prive?te arhitectura produselor, componente transferate de la alte produse, principii de proiectare, tehnologii utilizate etc.;

· un proces de coordonare -care asigură fluxul de informa?ii, colaborarea ?i cooperarea între mai multe păr?i, implicate în activită?ile NPD.

Fazele principale de dezvoltare a unui automobil, luate în considerare la compania General Motors sunt următoarele:

· Faza 1: concep?ie care cuprinde ini?ierea concep?iei generale, cerin?ele impuse pentru concep?ie, selectarea solu?iilor alternative, proiectul de design (styling -l.engl.) ?i aprobarea acestuia;

· Faza 2:aprobarea finală;

· Faza 3:aprobarea produc?iei;

· Faza 4: dezvoltarea de detaliu.

inovare benchmarking mobile marketing

2. Metoda mobile marketing

2.1 Principalele forme de transmitere an informa?iilor prin mobile-marketing

Marketingul mobil denumit ?i m-commerce, este o tehnică de marketing multicanal online pentru dispozitive mobile cum ar fi smartphone, smartwatch, tablete, laptop, prin intermediul re?elelor fără fir Wi-Fi, bluetooth. Marketingul pe mobil este concentrat pe atingerea unui anumit segment de public ?i poate oferi clien?ilor informa?ii personalizate în timp real care promovează bunuri, servicii ?i idei de comercializare

Activitatea de marketing mobil este reprezentată prin Mobile Marketing Association (MMA), o asocia?ie globală cu 800 de membri care promovează acest mod de publicitate ?i marketing. În urma forumului organizat de MMA pe 17 noiembrie 2009 la Los Angeles, defini?ia marketing mobil a fost reactualizată astfel: „Mobile Marketing reprezintă un set de practici care permit organiza?iilor să comunice ?i să angreneze audien?a printr-o metodă interactivă ?i relevantă cu ajutorul oricărui terminal mobil sau a unei re?ele”.

Marketingul mobil s-a dezvoltat din anii 2000, când operatorii de telefonie mobilă au implementat re?ele de interoperabilitate în întreaga lume ?i telefoanele mobile au fost conectate la internet. Primele utilizări ale marketingului mobil au fost anterior limitate la utilizarea simplă a SMS-urilor.

În anul 2016, dispozitivele mobile au generat vânzări în valoare de 60 de miliarde de dolari, cele mai recente predic?ii indică faptul că 60% din publicitatea online în 2018 va fi dedicată dispozitivelor mobile

Nu este pentru nimeni suprinzător faptul că internetul domină comunicarea în era digitală. De fapt, mijloacele de comunicare online au devenit atât de folosite în toate aspectele cotidiene - de la business la via?a socială - încât nu stăm să ne gândim prea des la complexitatea lor sau la evolu?ia rapidă tehnologică care le-a făcut posibilă.

E-mail. Numele este o simplă prescurtare de la electronic mail (po?tă electronică), iar acest mijloc de comunicare atât de răspândit în zilele noastre este, de fapt, mai vechi decât însu?i internetul. Primele mesaje electronice au început să fie trimise încă din anii 1960, odată ce primele computere au început să fie conectate prin tehnologia numită time-sharing.

Astăzi, e-mailul este indispensabil oricărei organiza?ii, fiind poate metoda cea mai comună de men?ine legătura permanentă cu parteneri, clien?i, angaja?i ?i candida?i. Pentru a folosi e-mailul (adesea numit doar „mail” în limba română) e nevoie de o adresă unică, creată cu ajutorul unui cont.

Multe firme ?i companii creează folosesc numele domeniului lor, creând astfel adrese personalizate pentru angaja?ii lor. E-mailul este un mod eficient ?i de a transmite documente, imagini ?i fi?iere de anumite dimensiuni, dar ?i de a afi?a semnături electronice - prin care sunt oferite mai multe detalii despre o organiza?ie.

Instant Messaging. Prescurtat adesea ca IM, tehnologia instant messaging permite trimiterea mesajelor în timp real de la un utilizator la altul. Chiar dacă ?i e-mailul se trimite practic „la fel de instant” precum aceste mesaje individuale, tehnologia este văzută mai degrabă ca echivalentul po?tei electronice, iar informa?ia transmisă astfel este mai degrabă asemănătoare vechilor scrisori.

IM-ul, în schimb, este un mod de imita conversa?iile din via?a reală, folosind însă doar textul. Ele se desfă?oară într-un mediu dedicat (de exemplu, o fereastră de chat), astfel că cei care între?in conversa?ia nu sunt nevoi?i să introducă o adresă înainte de fiecare mesaj. Tehnologia instant messaging a fost astfel numită în anii 1990, ?i, de?i s-a bucurat de o mare popularitate la începutul noului mileniu, programele dedicate de IM au fost astăzi înlocuite de posibilită?ile oferite de social media.

În cadrul unei organiza?ii însă, folosirea unui program dedicat IM este importantă pentru a îi ajuta pe angaja?i să comunice între ei detalii importante strict legate de munca lor. Majoritatea platformelor permit ?i crearea unor chat rooms dedicate unui departament sau unui proiect, în care mai mul?i utilizatori pot comunica în acela?i timp.

Forum. Forumurile sunt siteuri dedicate discu?iilor între diver?i utilizatori, diferite de platformele de instant messaging sau de chat rooms. Mesajele sunt grupate în diverse threads (?iruri de mesaje) care încep cu o postare ini?ială (adesea o întrebare sau o exprimare a opiniei pe un anumit subiect). Thread-urile făcute publice pot fi văzute de to?i utilizatorii ?i sunt arhivate, cel pu?in temporar.

La fel ca în cazul programelor de IM, re?elele sociale au redus o mare parte din popularitatea forumurilor. Ele sunt încă folosite de uitlizatorii care doresc să afle informa?ii foarte specializate, astfel că ele pot fi utile pentru businessurile care doresc să păstreze o bună comunicare cu clien?ii lor.

Un exemplu de site popular care încă folose?te elemente specifice comunicării pe forum este platforma Reddit.

Blog. Devenite populare la începutul anilor 2000, blogurile sunt siteuri conduse de unul sau mai mul?i autori, în care sunt postate opinii ?i analize pe diverse domenii, în general scrise sub forma unor articole la persoana I.

Chiar dacă blogul (prescurtare a sintagmei „web log”) a fost ini?ial privit ca un fel de jurnal online care poate fi citit de toată lumea, astăzi rămâne o unealtă preferată de speciali?ti în diverse domenii, care doresc să comunice mai u?or cuno?tin?ele lor celor interesa?i. De aceea, blogurile pot fi extrem de utile organiza?iilor care vor să se folosească de con?inut (scris, imagini sau video) pentru a se impune ca autorită?i în domeniu.

Pentru a exista într-adevăr o comunicare deschisă cu cititorii unui blog, este important ca ace?tia să poată lăsa comentarii la diferitele articole postate.

Re?elele de socializare. Re?elele de socializare sunt platforme online în cadrul cărora utilizatorii pot interac?iona în func?ie de interese comune. Explozia Facebook (peste două miliarde de utilizatori la începutul lui 2018) a schimbat radical mijloacele de comunicare online, deoarece gigantica re?ea de socializare oferă aproape toate metodele de comunicare enumerate în acest articol.

Totu?i, alte re?ele au scopuri mult mai bine definite: Twitter este o platformă de microblogging, LinkedIn este dedicată celor care î?i caută joburi ?i angajatorilor, Goodreads este o uria?ă bază de date de căr?i în care cititorii pot discuta despre ele ?i le pot da note. Astăzi este însă imposibil pentru un business să existe fără o pagină de Facebook, dar ?i fără a-?i face prezen?a cunoscută pe alte re?ele de socializare, adiacente intereselor sale.

Voice over Internet Protocol. Voice over Internet Protocol (cunoscută ?i ca VoIP) face posibilă comunicarea prin voce folosind mediul internetului, folosind tehnologii software ?i hardware (microfon, placă de sunet etc.). Deoarece a devenit atât de accesibilă ?i de stabilă în ultimii ani, mul?i au ajuns să o prefere chiar telefoniei mobile.

Prin VoIP nu pot fi generate costuri suplimentare celor aferente abonamentului de internet. În plus, este foarte utilă marilor companii atunci trebuie să efectueze audioconferin?e interne sau cu diver?i parteneri ?i clien?i.

Videotelefonia. Toate că numele de „videotelefonie” este impropriu dacă discutăm despre CoIP, însă este cel mai bun mod de a denumi în mod generic comunicarea folosind imagini video, care nu au fost întotdeauna transmise prin intermediul internetului. Să nu uităm totu?i că televiziunea a fost inventată în 1927 ?i s-a impus rapid ca o tehnologie de a transmite în mod eficient imaginile video.

Totu?i, telefonul video a rămas mult timp o imposibilitate sau (mai târziu) un lux, iar abia evolu?ia computerelor ?i a vitezei internetului din anii `90 a dus la înlesnirea unor astfel de comunica?ii între utilizatori.

Pentru organiza?ii, comunicarea video prin internet este utilă pentru a crea videoconferin?e, iar cea mai evoluată metodă prin care parteneri de afaceri pot comunica este teleprezen?a. Aceasta se folose?te de ecrane mari ?i o calitate perfectă a imaginilor video ?i a sunetului pentru a crea iluzia prezen?ei reale a participan?ilor la conferin?ă care, de fapt, se află la o distan?ă considerabilă.

2.2 Tipologia si avantajele mobile-marketing

Marketingul mobil în întreaga lume se poate face prin plasarea diferitelor tipuri de reclame pe smartphone-urile ?i tabletele mobile, care pot apărea în antetul, subsolul, videoclipurile YouTube sau ca un pop-up. Există, de asemenea, diferite tipuri de software de marketing mobil disponibil astăzi.

Este absolut clar că industria de telefonie mobilă schimbă în mod clar jocul în care publicul de astăzi se angajează cu brandurile ?i produsele lor. Oamenii aleg să î?i facă toată munca zilnică prin dispozitive mobile, cum ar fi ascultarea muzicii; scrierea de e-mailuri vizionând filme, navigare web ?i multe altele. Este foarte important să vă angaja?i clien?ii cu dispozitivele mobile. Numai în SUA, tot mai mul?i oameni aproape 60% folosesc mobilul ca principală sursă de utilizare a Internetului.

Tipuri de marketing mobil sunt urmatoarele: Marketing SMS- marketingul prin SMS este una dintre cele mai vechi forme de marketing mobil în care trimite?i mesaje folosind numere de telefon ale poten?ialilor dvs. cumpărători.

Marketing MMS. Serviciul de mesagerie multimedia (MMS) este una dintre cele mai vechi forme de marketing mobil. În acest mass media, marketingul se face prin trimiterea unei prezentări diapozitive cronometrate cu imagini, text, audio ?i video. în acest formular, pute?i trimite ambele telefoane terminate ?i pute?i primi con?inut mobil bogat provenit de la telefon prin intermediul persoană la persoană.

Notificări. Notificările Push sunt un alt instrument de marketing mobil important. Ajută mărcile să comunice aceste mesaje poten?ialilor cumpărători într-un mod simplu ?i eficient. Această metodă este mai ieftină în compara?ie cu comercializarea prin SMS dacă este folosită pentru o perioadă mai lungă, dar pentru termen scurt poate fi scumpă.

Marketing bazat pe aplica?ii. Astăzi este cunoscut faptul că oamenii de zi cu zi se angajează cu aplica?iile lor mobile. Numărul uria? de aplica?ii este descărcat zilnic pe dispozitivele mobile. Cel mai popular ?i lider de pia?ă este magazinul de aplica?ii Google. Conform rapoartelor, este clar că smartphone-urile Android sunt câ?tigătoare. În ceea ce prive?te descărcarea aplica?iei mobile. Acest lucru ne oferă un poten?ial deosebit de implicare directă ?i de a viza clien?ii potrivi?i ?i de a genera venituri. Un alt exemplu de succes de marketing bazat pe aplica?ii mobile este Facebook. Anun?ul promovat pe Facebook este integrat atât de perfect cu fluxurile lor, încât este dificil să le recunoa?tem ca orice fel de distrageri.

Marketing mobil în joc. Toate tipurile de grupuri de vârstă le place să joace jocuri pe dispozitivele lor mobile. Succesul uria? al Pokémon Go este cel mai recent exemplu. Aceasta este o platformă semnificativă pentru a ne angaja direct cu publicul ?intă. Diferite tipuri de reclame pot fi afi?ate în timp ce juca?i jocul, cum ar fi banner-ul pop-up cu reclame imagine publicitare la începutul între sau la sfâr?itul jocului.

Marketing bazat pe loca?ii. Mesajele de marketing sunt trimise vizitatorilor site-ului, în func?ie de prezen?a geografică a persoanelor. De exemplu, magazinul de pizza bazat pe South Mumbai poate dori să plaseze reclame doar pentru acea loca?ie specifică ?i nu trebuie să comercializeze întreaga regiune Mumbai.

Căutare Publicitate. Acestea sunt furnizate ca extensii suplimentare, cum ar fi click2call; publicitate de căutare folosită în principal de motoarele de căutare precum Google, Microsoft ?i MSN etc.

Coduri QR. Codurile QR sunt utilizate în principal pentru site-urile de jocuri mobile. Codurile QR sunt scanate de utilizatori prin camera lor mobilă ?i sunt duse pe site-ul la care se leagă codul QR.

Imagine mobilă. Imaginile sunt utilizate ca un instrument important de marketing mobil, reclamele sunt plasate în diferite locuri de pe site-ul web, cum ar fi antetul de subsol sau ca pop-up de imagini.

Marketingul mobil oferă un mare număr de profesioni?ti pentru afaceri. Astfel, ofera urmatoarele avantaje:

Utilizatorii au mereu telefoanele mobile cu ei. De cele mai multe ori, utilizatorii au telefoanele mobile activate, ceea ce înseamnă că primesc mesaje chiar în momentul în care sunt trimise. Chiar dacă telefonul este în modul de a?teptare, mesajul este primit de îndată ce utilizatorul porne?te dispozitivul mobil. Acest lucru face ca tehnicile de marketing mobil aproape instantanee.

Crearea de con?inut pentru dispozitive mobile, fie că este vorba de text, imagini sau video, este mai simplu ?i mai pu?in costisitor decât crearea de con?inut pentru desktopuri ?i laptopuri.

Mediul mobil facilitează lansarea de promo?ii ?i servicii de stimulare a marketingului utilizatorilor. În plus, utilizatorii pot păstra informa?iile virtuale pe telefon ?i pot să le transporte până la momentul în care trebuie să le utilizeze.

Deoarece dimensiunea ecranului unui telefon mobil este mică, acesta limitează sfera con?inutului care poate fi afi?at. Acest lucru face convenabil pentru creatorii de con?inut, care poate să-l păstra?i simplu ?i simplu. De asemenea, con?inutul mai simplu se adaptează cu u?urin?ă la diverse platforme mobile.

Platforma mobilă interac?ionează direct cu utilizatorii pe telefoanele mobile. Acest lucru permite o interac?iune personalizată într-o mare măsură. Folosind acest avantaj, comercian?ii pot începe un dialog direct cu utilizatorul, ob?inând feedback instant prin mesaje text.

Răspunsul utilizatorului poate fi urmărit aproape instantaneu. Acest lucru ajută distribuitorul mobil să în?eleagă mai bine ?i să analizeze comportamentul utilizatorilor, îmbunătă?indu-?i astfel propriile standarde de service.

Con?inutul mobil poate fi împăr?it u?or între utilizatori, prin urmare, marketingul mobil poate avea beneficii virale uria?e. Utilizatorii investesc în mod obi?nuit informa?ii ?i oferte bune cu prietenii ?i familia, astfel încât companiile ob?in o expunere mult mai mare fără efort suplimentar.

Mai mul?i oameni de?in telefoane mobile decât desktop-uri sau laptop-uri, ceea ce înseamnă că marketingul mobil ajunge la o audien?ă mult mai largă ?i mai diversă, în special în regiunile îndepărtate ale lumii. De asemenea, marketingul mobil oferă antreprenorului avantajul localizării geografice ?i trimiterii mesajelor specifice loca?iei către utilizatori, utilizând tehnologia GPS ?i Bluetooth.

Marketingul mobil continuă să evolueze, astfel încât ni?a este confortabilă pentru orice nou comerciant.

Utilizatorii de telefonie mobilă folosesc tot mai mult platforme de microblogging precum Twitter de pe telefoanele mobile. Această caracteristică de microblogging poate fi extrem de benefică pentru comerciant.

Plata mobilă este convenabilă pentru utilizatori. Li se oferă un mediu de plată online securizat, care func?ionează prin sisteme avansate de web mobil. În consecin?ă, utilizatorii nu au nevoie să tuse monedă fizică pentru a face o achizi?ie mobilă sau pentru a plăti o factură online.

Pe scurt, avantajele marketingului mobil sunt rezultate instantanee, comoditate marketing direct,u?or de urmărit poten?ialul viral, comunicarea de masă a fost u?oară, ni?a nu este saturată, beneficii de microblogging plata mobilă.

2.3 Mesaje SMS

In prezent, SMS-ul are o rata de consum foarte ridicata la consumatori, insa este mai putin folosit in mediul comercial. Altfel spus, in timp ce zilnic intre consumatorii individuali sunt trimise miliarde de SMS-uri, folosirea acestora ca instrument de promovare prin campanii de SMS marketing este relativ redusa. Aceasta tendinta este pe cale sa se schimbe in ultima perioada, din ce in ce mai multe organizatii realizand beneficiile oferite de pe urma campaniilor de SMS Marketing, integrandu-le in strategiile de comunicare cu prospectii. Motivul acestei cresteri in mediul de afaceri este foarte simplu: Costurile unei campanii de SMS Marketing sunt reduse, au o rata de raspuns ridicata, ceea ce permite castigarea, fidelizeaza si pastrarea clientilor dar si consolidarea brandurilor. Mediile standard de comunicare disponibile pe piata vanzatorilor si promoterilor sunt evaluate de obicei prin prisma a trei factori: expunere, cost si eficacitate a mesajului.

SMS-ul s-a maturizat, devenind un fenomen mondial. Pentru profesionistii din marketing si oamenii de afaceri campaniile de SMS marketing reprezinta o oportunitate imensa de a controla acest mediu de comunicare si de a-si trata clientii si colaboratorii mult mai bine. Serviciile pentru clienti imbunatatite, comunicarea si valoarea livrata vor determina rezultate spectaculoase in ceea ce priveste aprecierile clientilor si succesul afacerii. Avand in vedere natura extrem de personala a unui SMS trebuie sa ne asiguram ca vom trata acest mediu de comunicare cu respectul cuvenit.

...